Ce cred eu ...

O fosta colega de facultate ce lucreaza, inca, in media m-a rugat sa ii raspun la cateva intrebari legate de bebe, de felul in care incercam noi sa il crestem. Aici gasiti interviul complet. Cand te intreaba cineva chestiuni de genul asta ar fi foarte multe de spus. Dar m-am bucurat sa vad ca si alti parinti inteleg sa isi creasca copiii empatizand cu ei :) Multumesc Raluca

Un an :)

Yannis a implinit, in 7 octombrie, un anisor :) Da, un an in care am inteles ca sunt lucruri in viata mult mai importante decat cele transmise la televizor :) sau pe internet. Un an in care am invatat sa iubesc altfel. Sambata am facut petrecerea pentru el :) Copii, cadouri, prieteni dragi, familia, ce mai?! Cocktailul perfect pentru prima aniversare. Si ca sa ne distram si sa avem ce-i povesti cand va fi mare i-am facut si tava cu diverse :)) Acum sa imi spuneti voi, daca a ales in urmatoarea ordine: Iconita, verigheta, stetoscopul (si apoi neaparat a vrut si metrul si foarfeca), ce se va face???

Campanie....

De cand am renuntat la a mai face presa am cam renuntat si la a citi presa sau la a ma uita sa stiri. Am avut o perioada de scarba generalizata in ce priveste domeniul asta, mai ales atunci cand era vorba despre politica. Dupa 6 ani in care am analizat, inteles, auzit si iar inteles multe am decis ca locul meu nu e acolo. Oricat de mult mi-ar fi placut sa scriu, oricat de mare ar fi fost pasiunea mea pentru jurnalism, chiar ajunsesem la o limita. In ultimul an m-am rezumat la a citi presa in zig-zag, cam odata pe saptamana si, cam tot atat de des am preferat sa ma uit, duminica, la cate o retrospectiva a saptamanii pe diferite canale de stiri. Am vazut cum arata o criza economica, cum se taie salarii, creste somajul, se inchid firme, se reduce numarul de bugetari, etc. L-am vazut pe Boc repus in scaunul de primar (ceea ce, sincer, m-a scarbit si mai tare) dupa ce toata lumea arunca cu noroi si oua dupa el si am vazut cum un premier acuzat de plagiat (nu ca daca am lua la rand toate lucrarile de diploma ale Mai-Marilor nostrii nu ar fi toate la fel....)isi vede linistit de treaba lui. Zilele acestea am urmarit mai mult stirile din curiozitate. Se apropie alegerile si vroiam sa vad daca in anul 2012 s-a schimbat ceva. NU! Din pacate nu s-a schimbat nimic si nici nu se va schimba pana cand noi, oamenii de rand nu ne vom trezi la realitate! Bugetarii isi primesc banii inapoi, se reinfiinteaza posturile de politie, mamele primesc indemnizatia cu 10% mai mare...cred ca s-a revenit la tot ce a taiat Boc. Acum, nu ca Boc ar fi taiat ca sa scoata tara din criza. Dar, probabil spera ca va ajunge campania electorala si va da el inapoi toate astea, iar poporul va spune : "Da, uite, a reusit sa scoata tara din criza si acum incepe din nou sa ne mearga bine. Gata, cu ei votam!". Ei bine, acum USL profita din plin de toate astea si aud tot mai des in jurul meu laude la adresa actualului Guvern (ca ne-au dat, ca ne-au facut...). Oameni buni, toate astea tin pana se vad ei cu sacii in caruta! La fel cu s-ar intampla indiferent de partidul care ar ajunge la guvernare. La fel cum se intampla la fiecare presedinte (vezi exemplul actualului). In campania electorala toata lumea promite si, cam de fiecare data, se face o imensa risipa de bani publici pentru tot felul de cresteri salariale sau te-miri-ce investitii menite sa atraga voturi. S-au terminat alegerile, toata lumea si-a ocupat locul si...surpriza! Listele cu promisiuni sunt inchise in sertare si urmeaza 4 ani in care cei alesi isi umplu buzunarele, iar noi intindem si lati-lungim un salariu de la o luna la alta. Dar ne meritam soarta. Pana cand vom reusi sa ne auto-educam atunci cand vine vorba de alegeri, pana vom invata cum ar trebui sa analizam candidatii, pana atunci vom trai exact ca un popor "abia" iesit din comunism, chiar si dupa 23 de ani. In 23 de ani nu am facut altceva decat sa ne uitam inapoi si sa ne plangem de mila, sa ne complacem in situatia asta. Acceptam orice din partea clasei politice cand am putea, foarte bine, sa nu o facem. Exista oameni in politica ce ar stii cu siguranta ce sa faca cu tara asta. Exista politicieni si tehnocrati ce ar putea convietui extrem de bine la conducerea tarii si ar reusi sa faca din Romania o bijuterie. Dar noi nu vrem sa ii vedem. Nu vrem sa ii alegem pe ei. Pana cand ne vom da seama de existenta lor, pana cand ne vom da seama ca ei sunt cei pe care trebuie sa ii alegem, s-ar putea sa fie prea tarziu pentru Romania. Nu pentru noi, ci pentru tara noastra!

Dilema mea :)

Nu sunt eu microbista inraita, dar de cand am ajuns in Cluj tin cu CFR :) Inainte eram stelista, tata fiind mega suporter al acestei echipe. Acum, vesnica mea problema de cand cu CFR este: cu cine tin eu cand joaca CFR cu Steaua :)) Sotul e dinamovist, nici el megamicrobist, dar e dinamovist declarat. Cand joaca Dinamo cu Steaua se stie cine cu cine tine. Cand joaca Dinamo cu CFR la fel. Cand joaca CFR cu Steaua...ei, aici e o maaare problema. Eu nu ma pot hotara niciodata (el tine cu CFR in cazul asta) si ma agit pentru ambele echipe ;) Aseara de exemplu, a castigat Steaua. Nu spun ca nu imi pare rau pentru CFR (desi au jucat EXTREM DE PROST), dar ma bucur pentru Steaua. Pe de alta parte, mi-ar fi placut sa castige CFR :P E grele, dom'le astea cu mingile :D Oricum, ceea ce nu pricep eu in cazul CFR: Cum naiba reusesc sa castige meciuri in Champion's League si nu sunt in stare sa tina mingea 5 minute departe de poarta lor intr-un meci cu Steaua :( ?!

Happy birthday, my prince!

Dap, azi fiul meu a implinit un an :) Pentru cei ce ma cunosc bine, acum 5 ani asta era o chestiune din sectiunea stiintifico-fantastic :)) Puneam mereu munca pe primul plan, urma distractia si, in cele din urma o eventuala familie. Si totusi, azi i-am spus fiului meu La multi ani! Si sunt mai fericita ca niciodata!

Ce e cu mamicia :)

Ma intreba, de curand cineva cum e treaba asta cu mamicia. M-am blocat. Nu stiu altii cum sunt, dar eu (o dau in Creanga acum :)) nu am vazut toata povestea asta cu copilul, nasterea, sarcina...ca pe o chestie care trebuie sa te schimbe 360 de grade si sa te faca sa te invarti in loc. Yannis este un copil dorit, iubit, alintat :) pe care incercam sa il crestem fara sa devenim eroi cazuti la datorie. Crestem, defapt, impreuna. Invatam impreuna. Nimeni nu s-a nascut parinte! Cand am ramas insarcinata am inceput sa citesc tot felul de bloguri, reviste, site-uri, forumuri, carti, etc., etc, despre ce inseamna sarcina, cum va fi nasterea, sfaturi, pareri, impresii, probleme. Apoi, au inceput sa apara fricile. Acele daca si daca si daca....! Apoi a urmat marea intalnire si cu ea s-au dus pe apa Sambetei toate informatiile acumulate pana atunci din toate sursele posibile :) Am suferit, sa zic asa, de "invers", inca din timpul sarcinii cand toate mamicile din jurul blocului imi spuneau sa dorm ca va veni vremea, in ultima parte a sarcinii, cand nu voi mai putea dormi :)) Ehee....s-o creada ele :P Am dormit ca butucul pana in dimineata in care am nascut :P Apoi a urmat nasterea cand, contrar tuturor fricilor si asteptarilor alimentate de surse :) de a sta in travaliu ore bune sau de infricosatoarele dureri (buhuhuhu), am trecut ca lebada prin apa. Pe scurt - trezit la 7 cu o jena la burtica (am crezut ca s-a pus bebe-ntr-o dunga), la 8 sunat sot cu hai acasa ca am o vaga impresie ca nasc, 9-plecat la spital, 9 jumate - ajuns la spital - control - internare, 10.05 facut cunostinta cu bebe Yannis (2.950 gr, 51 cm), perfect sanatos, nascut natural, fara anestezii, alaptat din prima ora de viata si pozat tot in prima ora de viata de odihnita lui mamica de care toata lumea se ruga sa doarma, iar ea avea 10 ore de somn la activ in noaptea precedenta ;) Chestia cu suferitul de invers a continuat si dupa cand bebe dormea toata noaptea (si acum doarme de la 10.30 seara, pana la 10-11 dimineata), iar eu sau tati nu am avut parte de cearcane. Acum, lasand gluma deoparte, probabil suntem printre cei mai norocosi parinti. Sau suntem doar relaxati :) Si cum sa nu fi relaxat cu asa ceva langa tine??!!

Back....

Moooaaaaammmmmaaaaaa cat a trecut de cand am scris ultima data pe blog :))) Huooooooooo! Sa imi fie rusinica! Da' am motive :D Intre timp am facut o nunta :D (cu un politist - in caz ca va veti intreba vreodata de ce nu mai scriu nimic de rau despre politie...:))) si un bebe care va implini duminica un anisor :) Aaa....si, cel mai important, am renuntat la presa. La tot ce a insemnat presa pentru mine. E drept, mi-e dor de mor de cate o dezbatere serioasa cu politicieni, de anchete, analize sau reportaje TV, dar .... ramane doar un dar mare. Probabil nu am nimerit eu "presa" potrivita pentru mine. Probabil si asta a fost cauza pentru care am fugit, pentru o vreme, de scris. Oricum, cine stie unde ma va duce viata :P Poate vreodata voi reveni la prima dragoste (din cariera, sa nu ma intelegeti gresit :D) Daca voi avea nervi (si timp printre schimbat de scutece), poate voi mai scrie si despre politica. Intre timp cred ca ma transform in ceva mai casnic, mai digerabil si mai pentru toata lumea. Bine v-am regasit!